Cum mi-am petrecut eu vara și cum îți poți petrece Crăciunul și Anul Nou

Mici proiecte și câteva călătorii, printre care și o vacanță în România, aveam planificate pentru 2020, pe la începutul lui ianuarie. Apoi, totul s-a resetat cu începerea pandemiei, cum bine știți și voi.

Multe luni s-au scurs până am reînceput să scriu. Ce mi-am dorit a fost să fac o pauză de facebook și m-am oprit și din scris. Simțeam că nu mai vreau să împărtășesc cu nimeni, virtual vorbind, ce-mi trece prin minte și ce acțiuni am mai derulat. Iar pauza de facebook care a ținut în iulie și august a fost benefică pentru psihicul și starea mea de bine.

În iulie și august mi-am petrecut pe plajă o mare parte din timp, alături de mămici și copii. Vremea a fost de partea noastră, având în vedere că în Olanda temperatura medie, vara, este cuprinsă între 20-22 de grade. Ne-am bălăcit, ne-am jucat și ne-am plâns de căldura insuportabilă până seara, târziu.

Apoi, am mai fost și două weekend-uri plecată. Unul l-am petrecut la Efteling, cu ocazia zilei de naștere a copilului, altul în Leiden și Delft.

Ce vreau să vă spun este că nu contează prea mult pe unde am fost, cu cine sau ce am făcut, ci este faptul că m-am simțit vie, reală și autentică. Am simțit cum nu am mai simțit demult, bucuria și simplitatea vieții, în plină pandemie. Asta chiar m-a făcut să mă întreb serios dacă noi, oamenii, chiar ne bucurăm din suflet sau ne bucurăm doar să le arătăm celorlalți că ne bucurăm, adică mimăm, ne prefacem? Cred că fiecare își poate răspunde singur la întrebare.

Și mai cred că și sugestiile de mai jos  sunt utile pentru a ne petrece sărbătorile într-un mod diferit, dar plăcut, chiar și în formație restrânsă. 

1. Încearcă o zi fără facebook și alte rețele sociale.

Mi-am dat seama că avem o viață pe care o petrecem mult prea mult virtual și nu în realitatea ei. Ne interesează mai mult, pe facebook, unde și-a petrecut timpul colega dintr-a XII-a în loc să ieșim la o plimbare. Dar nu vreau ca aceste rânduri să fie ca o aruncare cu piatra. Facebook-ul e bun în măsura în care ne inspiră să devenim oameni mai buni sau când ne informează despre evenimente de care suntem interesați.

În loc de facebook, ce zici de un film, o carte sau un video call cu prietenii sau familia de departe?

2. Creează o nouă tradiție de Crăciun.

Inspirată de Olaf, care pleacă în căutarea unui tradiții de Crăciun, voi încerca să caut sau să creez și eu o nouă tradiție de Crăciun. Îndemnați-i pe copii să vină cu idei. Ei ne surprind mereu cu viziunea lor. Poate e cazul să renunțăm la cele care ne obosesc sau ne fac să pierdem mult timp. La ce tradiții vei renunța? Eu sigur voi renunța la a-mi petrece ajunul prin bucătărie. Cred că voi păstra tradiția de a merge la colindat.

3. Fă ceva ieșit din comun. Fii spontan.

E bine să planifici din timp anumite evenimente, dar acum îți poți permite să improvizezi, în măsura în care nu se trece peste restricțiile impuse de guvernul țării în care te afli.

Țin minte că am plecat într-o seară de la muncă, acum câțiva ani, pe la 11 noaptea direct la Păltiniș, hotărând pe drum destinația. A fost spontan, s-a lăsat cu râsete și cu o amintire plăcută.

Să nu uităm că sărbătorim și nașterea Mântuitorului și că putem crede în minuni. Îmi îndrept gândul spre cei aflați în suferință și confuzie. Credeți în voi și-n puterea voastră!

Zilele următoare să ne găsească sănătoși, voioși și recunoscători!

Sursă media: pexels.com

Trăiește

landscape nature africa boy
Fotografie de Julian Jagtenberg pe Pexels.com

 

Mai știi episodul acela din GoT când Shae îl întreabă pe Tyrion, neștiind dacă se va întoarce viu din război, cum ar vrea să-și petreacă ultima seară din viața sa? Te-ai gândit vreodată la momentul când nu vei mai fi? Cu siguranță că da. Ce se va întâmpla atunci cu lumea, care va fi cursul lucrurilor? Dar ce faci în momentul în care afli că ești pe moarte și tu nu ți-ai trăit viața la intensitate maximă, cum este în cazul celor care suferă de o boală incurabilă?

Probabil doar membri familiei și câțiva prieteni îți vor păstra amintirea vie, restul lumii nu va ști că ai trăit și ai murit. Dar contează cum trăiești, ce moștenire lași în urmă (nu mă refer la bani), ce însemnătate și ecou ai avut în viețile oamenilor. Ai reușit să faci fapte bune fără să aștepți nimic în schimb? Ai reușit să schimbi mentalități, să construiești o lume mai bună în jurul tău? Ai dat tot ce-i mai bun din tine în toate rolurile pe care le-ai avut de-a lungul vieții sau ți-a păsat, mai mult, să-ți meargă ție bine? Ei bine, eu mult timp am fost ignorantă. Nu mi-a păsat de cei din jur atâta timp cât eu o duceam bine. Dar asta nu mă făcea fericită. Mi-am dat seama că viața e mult mai mult decât atât, că îmi pot alege eu drumurile și că pot schimba lumea începând cu mine. Da, cu mine. Și m-am hotărât să trăiesc și să simt altfel, ca la sfârșitul vieții mele să răspund cu DA la întrebările de mai sus. Iată și câteva sugestii pentru a avea însemnătate:

1. Fii recunoscător pentru oamenii din viața ta și arată-le asta.

2. Petrece mult timp alături de cei dragi. Alege-i pe ei în locul altor lucruri. Construiți amintiri frumoase.

3. Nu te mai compara cu alții, ci doar cu tine. Ești mai bun ca tine, cel de acum un an?

4. Ia fiecare zi ca pe o nouă șansă de a face lucrurile diferit, de a o lua de la capăt.

5. Fă acum ceea ce amâni de mult timp.

Sigur te gândești că ți-a mai rămas mult timp de trăit, dar asta nu ai cum să o știi și este un fapt pe care nu-l putem controla. Așa că nu mai aștepta momentul potrivit să trăiești intens. Poate el nu va veni niciodată. Începe chiar acum!

 

Fii mai bun pentru copilul tău

CSC_3330-01

Foto: Aniela Ciugureanu

 

Oameni buni, vouă vă place să fiți mințiți, umiliți, injosiți și să nu vi se acorde atenție când aveți ceva de spus? Bănuiesc că răspunsul este nu. Atunci de ce faceți asta cu copiii voștri? Se presupune că am evoluat, că lucrurile nu mai stau ca acum 30-40 de ani, dar în mentalitatea multor părinți tineri, de vârsta mea, nu văd nicio schimbare. Desigur că sunt și părinți de la care avem ce învăța, dar procentul este foarte mic. În continuare dau de părinți autoritari, posesivi, inflexibili, care cred că dețin adevărul absolut, genul acela de oameni care vor să aibă controlul asupra tuturor, fără să se gândească și la nevoile emoționale ale copiilor. Sau mai sunt acei părinți foarte empatici cu proprii copii, dar foarte dușmănoși cu alții (aici intrăm în altă discuție). Desigur că impunerea unor limite este necesară, dar fac referire la altceva. Puterea exemplului primează.

Internetul e plin de articole de parenting. Eu nu consider că sunt expertă, nici pe departe și nici nu vreau să arăt cu degetul. Și eu fac multe greșeli în relația cu al meu băiețel, de unele nu sunt mândră deloc. Dar un lucru știu sigur. Nu îl voi minți, înjosi și umili pe cel pe care-l iubesc (că doar din iubire îi procreăm). O să mă asigur că știe în fiecare zi cât de minunat și iubit este și voi încerca să fiu un om mai bun pentru el. Nu-i ușor, dar merită fiecare efort. Vreau ca al meu copil să ajungă un adult cu stimă de sine ridicată, să aibă încredere în potențialul lui și să aducă multe zâmbete celor din jur. Și pentru asta îl las pe el să ia decizii, să aleagă, să facă activități care nu-l pun în pericol, să fie util, să stârnească râsete.

Am început procesul de a fi un om mai bun. Nu am încercat încă terapia, pentru moment simt că nu m-ar ajuta. Dar, m-am înscris într-un program de dezvoltare personală care mă ajută să văd și laturile frumoase și nefolosite din mine. Investind timp pentru a mă cunoaște mai bine, încep să învăț și ce să repar și sunt mult mai atentă la ce mesaje îi transmit copilului prin faptele și vorbele mele.

Poate nu ești un părinte ca cei descriși de mine sau chiar dacă ești, vreau să cred că și tu ai ales sau alegi să fii un om mai bun pentru copilul tău sau pentru tine. Faci o treabă minunată! Continuă!