O casă reamenajată îți aduce inspirație garantată

Trecuse iarna și odată cu iarna, trecuseră și cele șase luni în care-și dădu un ultimatum să termine romanul. Romanul era mai important decât renovarea propriei case chiar dacă se săturase de mobila veche de douăzeci de ani, de tapetul dezlipit de pe pereți, de bucătăria cu aspect de cămară și cu veșnicul miros de ars. Dar primavara bătea la ușă și romanul încă nu avea nici măcar o intrigă, iar apartamentul arăta ca după o bombă explodată, deși era curat și ordonat.

În seara aceasta își desfăcu punga cu floricele de porumb și le puse în tigaie, apoi se așeză la birou și începu să scrie. După zece minute o izbi mirosul puternic de ars și fugi repede la bucătărie. Floricelele de porumb se arseseră, iar mirosul își făcu de cap prin toată casa. Uitase să pornească hota. De fapt, uitase că nu mai era funcțională. Își puse mâinile pe față și începu să râdă zgomotos. Luase o hotărâre. Așteptase mult prea mult să aibă inspirație pentru roman, așteptase cu reamenajarea casei. Asta-i tot ce făcuse, și totuși, nu făcuse nimic așteptând. Avea să renoveze apartamentul. Apartamentul era situat la ultimul etaj al unui bloc cu zece etaje și avea o suprafață de 70 mp.

A doua zi în tramvai, în drum spre muncă, gândurile îi fură întrerupte de o conversație dintre un bărbat și o femeie. Auzi frânturi din dialogul lor.

– Bucătăria e de vis. E ca-n reviste, vecine, zicea femeia cu o expresie de mulțumire pe chip.

– Dar până la urmă și-au cumpărat acea chiuvetă cu capac din sticlă?

– Da. Și pe lângă asta și-au montat și un robinet 3 în 1 ce dă apă fierbinte, apă rece și apă rece filtrată. Tot de la Franke, bineînțeles.

Îi stârniră curiozitatea în legătură cu Franke. Nu știa mare lucru despre această companie, doar că este cel mai mare producător de chiuvete de bucătărie din întreaga lume. Răsfoi pagina de internet și dădu peste valorile companiei Franke. Parcă fuseseră scrise pentru ea.

A te concentra pe ceea ce este esențial.

Zilele următoare fu ocupată cu donarea mobilierului vechi unui centru de reciclare. Prima cameră reamenajată fu dormitorul. Îl păstră cât mai simplu și aerisit doar cu un pat din lemn vopsit în alb, două noptiere și o lampă de citit. Renunță la draperii. Voia să fie cât mai luminos.

A găsi cea mai bună soluție apelând la idei și curaj.

Continuă cu holul unde îi veni ideea de a incorpora pe jumătatea peretelui o tablă de scris din sticlă neagră pe care să-și aștearnă bucuriile și dezamăgirile din ziua în curs. Și de ce nu, oricine o vizita putea să-i lase acolo câteva cuvinte. Restul casei avea să fie văruită în alb și din loc în loc pe pereți imprimate fragmente din câteva romane ale literaturii române și câteva citate motivaționale.

A-ți atinge prin tenacitate obiectivul.

În timp ce apartamentul ei căpăta o nouă înfățișare în stilul unei romanciere, și ideile pentru intriga romanului veneau buluc și luau contur. Pentru ca bucătăria să fie mai spațioasă renunță la peretele care o separa de balcon. Nu am menționat până acum, dar din balconul ei puteai zări centrul orașului animat de turiști așa că i s-a părut locul ideal pentru a așeza masa cu cele șase scaune.

A-ți aduce cu entuziasm și pasiune contribuția la succesul comun.

Pentru bucătărie nu făcu rabat la calitate. Își achiziționase o hotă Franke echipată cu un senzor de detectare a calității aerului, un cuptor Franke dotat cu o tehnologie care elimină necesitatea preîncălzirii cuptorului și reducerea timpului de gătit cu până la 20% și o chiuvetă Crystal Line prevăzută cu un capac din sticlă integrat. Toate acestea prinseră forma unei insule. 

Colțul ei de scris îl mută lângă geamul din sufragerie, dar își păstrase vechiul birou gri în formă de U.

A-ți dezvolta personalitatea și a-i încuraja pe ceilalți.

Toate acestea i-au adus liniște, calm și multă inspirație pentru roman. Își privea noua bucătărie în tonuri de gri și kaki și simțea eleganța, simplitatea și armonia dintre toate lucrurile și obiectele.

Franke nu numai că i-a dotat bucătăria, dar a și adus claritate în viața ei.

Sursă imagini și documentație: frankemagazinonline.ro.

Notă: personajele amintite mai sus sunt fictive. Franke și produsele menționate sunt reale și le puteți găsi pe website-ul de mai sus.

Articol scris pentru competiția Spring SuperBlog 2020.

Pictura, o activitate relaxantă și culturală

Când te plictisești sau pur și simplu vrei să îți petreci timpul într-un mod relaxant, îți recomand să mergi la un atelier de pictură. Nu te speria, nu e nevoie să ai un talent desăvârșit în acest domeniu. Scopul nu e să faci o adevărată operă de artă, ci să te relaxezi. Doar lasă-ți mâna și imaginația să-și facă de cap.

4k-wallpaper-abstract-expressionism-abstract-painting-2911540.jpg

Foto Pexels

Pictura îmbunătățește tonusul psihic. Contribuie la sănătatea mentală, induce o stare de bine, de uitare a problemelor de zi cu zi și îndreptarea atenției spre crearea unei lucrări plăcute prin concentrare. Există psihologi care fac terapie prin pictură și desen.

Ieri am participat alături de alte cinci persoane necunoscute la un workshop de două în Amsterdam. Tema a fost pasărea Flamingo. Organizatorii se ocupă de toate materialele de care avem nevoie pe durata atelierului. Deși mă așteptam să facem tot noi schița lucrării, am avut un șablon pe care l-am redat pe planșă. Apoi ne-am ales culorile, predominând în roz, roșu, galben și alb și, la treabă. Sfatul profesoarei a fost să nu uităm să respirăm. 🙂 Timpul a trecut incredibil de repede și a fost ca o ieșire într-o lume a culorilor.

Și de ce este pictura o activitate culturală? Păi afli tot felul de amănunte despre istoria artei, despre picturi celebre și muzee la care sunt expuse. Chiar te sfătuiesc să mergi la o astfel de expoziție sau la un muzeu de artă.

Ce am avut de câștigat în urma acestei activități? Păi, mai întâi, m-am distrat, am socializat și cu oameni pe care nu-i cunosc, am râs, m-am destins, am creat, m-am jucat cu culorile, am învățat multe detalii despre a picta, diferite tehnici pe care, cu siguranță, le voi mai aplica la următoarele sesiuni sau acasă (azi am aplicat tehnica picăturilor de culoare alături de băiețelul meu). Și cel mai important, pe lângă relaxare, m-am simțit mândră de mine și motivată să duc lucrarea până la capăt.

Ia google și caută unde are loc la tine în zonă un astfel de atelier sau poți, foarte bine, să organizezi cu o prietenă, două, la tine acasă. O să îți placă la nebunie. O să vezi că o să îți depășești așteptările și o să ai o stimă de sine ridicată. Te provoc să-mi scrii cum a fost.

 

 

Când ești jos, poți doar să te ridici

daylight-environment-flora-999311

Pexels.com

Hai să vă spun o poveste, știu că vă place.

A fost odată un om care nu avea nici un vis. Se trezea în fiecare dimineață, făcea aceleași lucruri, mergea la serviciu, apoi venea acasă, deseori pornea televizorul sau citea, din când în când mai ieșea în oraș și cam atât. Și uite așa trecut-au anii peste omul nostru. Când ceva nu-i era conform planurilor sale, se simțea ca o victimă, dădea vina pe alții, nicidecum nu-și asuma răspunderea pentru eșecurile avute și problema era că abandona imediat și nu învăța nimic din toate astea.

Ce ați crede dacă v-aș spune că despre mine este vorba în rândurile de mai sus? Că așa am fost mulți ani la rând, trăind într-o vale a ignoranței? Probabil nu ați avea prea multe lucruri de bine de spus. Apoi, am avut o perioadă în care nu mă regăseam în nimic. Nu aveam energie și motivație, eram sătulă de viața fără rost pe care o duceam. Nu-i găseam esența, eram pierdută printre lucruri lipsite de importanță. Mi-ar plăcea să vă spun că viața de mamă m-a vindecat, dar din păcate atunci am atins apogeul decăderii. M-am trezit într-o lume pe care eu am creat-o și nu era deloc ce-mi doream cu adevărat. De departe, nici măcar nu știam ce-mi doream de la viață. Apoi, a urmat o pauză de reflectare, timp în care am început să fac sport, să-mi acord mai multă atenție mie, să mă pun pe primul loc. Și tare bine mi-a prins. Am aflat de programele de dezvoltare personală ale Danielei Nica și mi-am achiziționat cât pentru o viață întreagă. Nu o să încerc să te conving că și tu ai nevoie de dezvoltare personală, deși eu chiar cred că toți avem nevoie, dar vreau să îți spun că cea mai bună investiție pe care o poți face e în tine. Educă-te, nu te opri niciodată, citește, cizelează-te, examinează-te, ocupă-te de corpul tău, pune-ți propria sănătate pe primul loc înainte de toate, fii în competiție cu tine însuți. Și găsește-ți sensul vieții tale, caută prin sertare vechi pasiuni pe care le-ai dat uitării.

Viața aceasta pe care trebuie să o prețuim nespus, ne-a fost dată să o TRĂIM din plin, să ne punem pe primul loc visurile, talentele și pasiunile noastre, să avem grijă ce hrană oferim trupului și minții noastre, să ne acceptăm și să ne iubim așa cum suntem, să fim cea mai bună versiune a noastră.

Și, revenind la mine, dezvoltarea personală m-a ajutat și încă mă ajută mai mult ca un psiholog. Mi-am descoperit pasiuni, am dat frâu liber unor dorințe, am planuri de viitor și dau un sens vieții mele. Știu cât de ușor e să te pierzi în treburile de zi cu zi, când te împarți între casă și job, când timpul nu-ți rămâne nici pentru a-l petrece cu cei dragi. E dificil să găsești un echilibru. Și din păcate, nu am nicio rețetă magică, știu doar că nimic nu e imposibil. Dar, cu siguranță cheia e la tine. Și-mi doresc mult să îți găsești locul în această lume.

Nu talentul îți aduce succesul

 

Tot mai mult se vorbește despre talent și fac pariu că mulți dintre cunoscuții mei consideră că nu am talent la scris. Bineînțeles că părerea cititorilor blogului contează, dar până la un punct și nu mă voi opri din a face ce-mi place. Știți, multe visuri au fost ucise pentru că oamenii s-au lăsat influențați de părerile celor din jur. Nici nu și-au dat o șansă să încerce. Dar de unde știi dacă ai talent în a face ce-ți place? Nu știi până nu începi acel lucru, până nu obții rezultate și asta poate dura de la câteva luni la câțiva ani. Talentul se educă și este în acord cu abilitățile tale. 

TALÉNT,talente,s. n. Aptitudine, înclinare înnăscută într-un anumit domeniu; capacitate deosebită, înnăscută sau dobândită, într-o ramură de activitate, care favorizează o activitate creatoare. ◊ Loc. adj.De talent = talentat. ♦ Persoană înzestrată cu aptitudini remarcabile. – Cf dexonline

Da, unii oameni se nasc cu talent în muzică, pictură, scris, vorbit în public, etc., dar dacă nu știu ce să facă cu această capacitate este egal cu 0. Cunosc oameni foarte talentați care nu doresc să-și valorifice această abilitate. E decizia lor și o respect. Dacă

close up of hand over white background
Fotografie de Lum3n.com pe Pexels.com

ai un scop, perseverență și o dorință arzătoare, așa cum spune N. Hill, de care să-ți legi talentul, cu siguranță vei ajunge departe și visul se va împlini. Iată și câteva exemple de oameni celebri care la început nu păreau a fi talentați. J. K. Rowling, celebra autoare a personajului și seriei Harry Potter a fost refuzată de 12 edituri, sfătuită să-și găsească un job deoarece nu va face bani din cărți pentru copii. Astăzi, brandul Harry Potter valorează peste 15 miliarde de dolari. Lui Arnold Schwarzenegger i se spunea mereu că are un corp ciudat, un nume lung și că nu are nicio șansă de reușită. Actrița Kate Winslet s-a născut într-o familie săracă și formele corpului ei nu erau de partea sa. Și exemplele pot continua. Acești oameni au în comun determinarea, încrederea în forțele proprii și dorința intensă de reușită.

Nu am scris despre asta să demonstrez cuiva ceva, ci pentru a vă sugera să lăsați deoparte influențele negative, părerile care nu se potrivesc cu visul vostru, să încercați lucruri noi dacă nu știți la ce aveți talent și să acționați. Nu mai gândiți că trebuie neapărat să ai talent pentru a întreprinde o creație, pentru a-ți îndeplini visul. Toată lumea are potențial, dar puțini oameni devin conștienți de el și îl folosesc la capacitate maximă. Eu, personal, știu un lucru. Nu vreau să ajung să regret peste ani că nu mi-am oferit oportunitatea de a face ce-mi doresc și ce-mi place, doar pentru că altora nu le convine că ies din tipare. Și mai știți ceva? John Maxwell spune despre talent că este doar un punct de plecare, îți oferă oportunități, dar nu și calea spre succes pentru că nu e suficient. În cartea sa, „Talentul nu este suficient” – o puteți comanda de aici – el scoate în evidență 13 puncte cheie în dezvoltarea talentului care conduc spre reușite și anume: încrederea, pasiunea, inițiativa, concentrarea, pregătirea, exercițiul, perseverența, curajul, disponibilitatea, caracterul, relațiile, responsabilitățile și munca în echipă.

Voi ce credeți despre talent?

 

Bucket list. 57 de lucruri de făcut într-o viață

typewriter
Fotografie de Suzy Hazelwood pe Pexels.com

 

Aproape toți alergăm după experiențe care să ne îmbogățească spiritual și care să ne facă să devenim mai buni. Într-o zi am dat peste o pagină în care se prezintă o listă cu lucruri de făcut și m-am gândit că este interesant să creez și eu una. Bineînțeles, ea este o listă cu lucruri pe care le recomand, asta nu înseamnă că dacă nu le faci, nu vei fi fericit. Ia-o ca pe un ghid. Personal mai am multe lucruri de bifat, iar unele dintre ele nici nu sunt în aria mea de interes, dar merită să ne gândim la fiecare dintre acestea și cine știe, poate ne vin idei noi înspre direcția spre care să pornim.

  1. Adoptă un animal.
  2. Plantează un copac și urmărește-l crescând.
  3. Oferă-ți serviciile gratuit.
  4. Fii voluntar într-un azil.
  5. Reciclează.
  6. Citește o carte de dezvoltare personală.
  7. Compune o scrisoare, de preferat scrisă de mână, și trimite-o unei persoane dragi.
  8. Notează, timp de șapte zile consecutiv, ce ți-a plăcut la tine.
  9. Învață o limbă străină.
  10. Atinge greutatea ideală.
  11. Participă la un maraton sau semi-maraton.
  12. Încearcă un sport nou.
  13. Învață să călărești.
  14. Învață să mergi pe bicicletă.
  15. Participă la un concert de muzică clasică în Viena.
  16. Zboară la clasa I.
  17. Fii voluntar într-un orfelinat.
  18. Escaladează un munte.
  19. Învață un joc de strategie.
  20. Fă o faptă bună fără să aștepți nimic în schimb.
  21. Fă o surpriză plăcută cuiva drag.
  22. Fii mentorul cuiva.
  23. Fă o diferență în bine în viața cuiva.
  24. Dă aripi pasiunii tale.
  25. Împrietenește-te cu un străin.
  26. Transformă-ți pasiunea în venit.
  27. Cumpără o băutură unui străin.
  28. Mergi/aleargă desculț.
  29. Mută-te în altă țară pentru cel puțin 6 luni.
  30. Pregătește un dejun sofisticat pentru o persoană dragă.
  31. Dormi pe câmpie sau într-o claie de fân.
  32. Scrie o carte.
  33. Mergi la o degustare de vinuri.
  34. Vizitează India.
  35. Vizitează New York.
  36. Fă o călătorie în jurul lumii.
  37. Vizitează toată țara în care te-ai născut.
  38. Organizează o mega petrecere.
  39. Învinge-ți cea mai mare frică.
  40. Mergi într-o locație romantică cu persoana iubită.
  41. Condu un automobil.
  42. Spune-le celor dragi cât de mult îi iubești zi de zi.
  43. Cunoaște-ți limitele.
  44. Învață ceva nou în fiecare zi a vieții tale.
  45. Fă ceva nebunesc, ieșit din comun.
  46. Aprinde un lampion și urmărește-i direcția.
  47. Dăruiește un buchet de flori unui străin.
  48. Înalță un zmeu.
  49. Fă camping pe plajă.
  50. Fă sex pe plajă.
  51. Învață să înoți.
  52. Citește o carte dintr-un domeniu total necunoscut ție.
  53. Fă o listă cu 50 de lucruri care-ți plac.
  54. Economisește bani.
  55. Mută-te în casa visurilor tale.
  56. Participă la un meci de fotbal pe un stadion cu o capacitate de minim 100 000 spectatori.
  57. Participă la o competiție sportivă.

 

Scrie în comentarii ce anume crezi că e greu de atins și de ce. Tu ce ai mai adăugat listei?

Sursa aici.

Curajul, antidot împotriva lașității

accomplishment action adult adventure
Fotografie de Pixabay pe Pexels.com

Aseară, întâmplător, m-am gândit la Andreea Marin. Nu am vedete favorite, deci nu poate fi vorba despre asta. Nu o să punctez realizările sau eșecurile ei, nu despre așa ceva vreau să scriu. Mi-a venit în minte doar curajul de care a dat și încă dă dovadă. Faptul că a știut să renunțe la o relație când a descoperit că nu se regăsește acolo, e dovadă de curaj. Câți nu rămânem pe viață în relații monotone, relații care nu ne dau aripi și nu ne susțin spre creștere? Câți dintre noi nu așteptăm o mică schimbare, una care să vină de la sine, deși, în adâncul sufletului știm că nu va veni niciodată dacă stăm cu mâinile încrucișate fără să facem nimic? Să fii curajos nu înseamnă doar să urci Everestul, să sari cu parașuta sau să faci bungee jumping. Nu. Să fii curajos înseamnă să îți asumi fiecare clipă a vieții tale, să ți-o construiești fără să te lași purtat de val, să știi că tot ce ai ajuns este un rezultat al creației tale, nu un rezultat al împrejurărilor. Să fii curajos înseamnă să trăiești intens și intenționat fiecare zi, să treci peste toate obstacolele fără să te lași doborât. Pentru că viața e, de fapt, o luptă cu tine, cu gândurile tale, cu limitările tale. Pot spune că am devenit curajoasă de foarte puțin timp și mă îndrept spre 35 de ani. Am conștientizat că doar în mine găsesc curajul să fiu eu însămi, nu în condițiile externe, în interiorul ființei mele este puterea, că doar eu sunt răspunzătoare pentru toate împlinirile, eșecurile și suferințele, că nimeni nu-i vinovat pentru ce mi se întâmplă. Găsim multe exemple de curaj în oamenii din jurul nostru, dar, din păcate, unii abandonează curajul în detrimentul comodității, crezând că nu își pot schimba cursul vieții, că povestea lor de viață este scrisă deja.

”Curajul este cea mai importantă virtute dintre toate, fiindcă fără curaj nu poți practica nicio altă virtute în mod consecvent.” (Maya Angelou)

Gândește-te la acest citat. Ce impact are asupra ta? Ești o persoană curajoasă? Ai curajul de a-ți construi propria poveste de viață?

Fii mai bun pentru copilul tău

CSC_3330-01

Foto: Aniela Ciugureanu

 

Oameni buni, vouă vă place să fiți mințiți, umiliți, injosiți și să nu vi se acorde atenție când aveți ceva de spus? Bănuiesc că răspunsul este nu. Atunci de ce faceți asta cu copiii voștri? Se presupune că am evoluat, că lucrurile nu mai stau ca acum 30-40 de ani, dar în mentalitatea multor părinți tineri, de vârsta mea, nu văd nicio schimbare. Desigur că sunt și părinți de la care avem ce învăța, dar procentul este foarte mic. În continuare dau de părinți autoritari, posesivi, inflexibili, care cred că dețin adevărul absolut, genul acela de oameni care vor să aibă controlul asupra tuturor, fără să se gândească și la nevoile emoționale ale copiilor. Sau mai sunt acei părinți foarte empatici cu proprii copii, dar foarte dușmănoși cu alții (aici intrăm în altă discuție). Desigur că impunerea unor limite este necesară, dar fac referire la altceva. Puterea exemplului primează.

Internetul e plin de articole de parenting. Eu nu consider că sunt expertă, nici pe departe și nici nu vreau să arăt cu degetul. Și eu fac multe greșeli în relația cu al meu băiețel, de unele nu sunt mândră deloc. Dar un lucru știu sigur. Nu îl voi minți, înjosi și umili pe cel pe care-l iubesc (că doar din iubire îi procreăm). O să mă asigur că știe în fiecare zi cât de minunat și iubit este și voi încerca să fiu un om mai bun pentru el. Nu-i ușor, dar merită fiecare efort. Vreau ca al meu copil să ajungă un adult cu stimă de sine ridicată, să aibă încredere în potențialul lui și să aducă multe zâmbete celor din jur. Și pentru asta îl las pe el să ia decizii, să aleagă, să facă activități care nu-l pun în pericol, să fie util, să stârnească râsete.

Am început procesul de a fi un om mai bun. Nu am încercat încă terapia, pentru moment simt că nu m-ar ajuta. Dar, m-am înscris într-un program de dezvoltare personală care mă ajută să văd și laturile frumoase și nefolosite din mine. Investind timp pentru a mă cunoaște mai bine, încep să învăț și ce să repar și sunt mult mai atentă la ce mesaje îi transmit copilului prin faptele și vorbele mele.

Poate nu ești un părinte ca cei descriși de mine sau chiar dacă ești, vreau să cred că și tu ai ales sau alegi să fii un om mai bun pentru copilul tău sau pentru tine. Faci o treabă minunată! Continuă!

Construiește-ți drumul

DSC_4786-02

Foto: Aniela Ciugureanu

 

De multe ori mă întreb ce s-ar fi întâmplat în călătoria mea dacă aș fi ales altă facultate, alt job sau alt oraș în care să trăiesc și de fiecare dată ajung la același răspuns. Toate aceste alegeri mi-au adus în cale experiențe, situații, oameni care mi-au arătat că am fost în locul potrivit la momentul potrivit. Atunci nu credeam asta. Eram convinsă că nu pot lupta împotriva sorții. Că fiecare are un drum al său deja dat, gata construit și gata de urmat, adică tot ce îți este oferit tu trebuie să iei fără să opui rezistență. Aceasta era o limitare aflată în subconștientul meu și ieșea la iveală fix atunci când nu voiam să părăsesc zona de confort, mai exact, când trebuia să iau o decizie. Până la urmă, decizia era luată cu greu și cu scuza că „așa îmi este scris”. Atât era conștientizarea. Mi-a luat mai bine de 25 de ani din viață să ajung la concluzia că eu sunt propriul constructor al propriului drum și că eu sunt cea care oferă timp, momente, valori vieții. De puțin timp am început să-mi reconstruiesc drumul și am pus mâna pe creion pentru a-l proiecta. Desigur, arată ca al unui începător, dar am găsit motivația pentru a-l continua până la sfârșitul vieții. Motivația este că vreau să ofer și celor din jur din experiențele mele, să le fiu de folos.

Al tău cum este? Nisipos, pietruit sau astfaltat? Indiferent cum ar fi, convinge-te că tu te ocupi de el, de la tine pleacă planul construcției și tu coordonezi lucrările. Ia-ți ajutoare care vor să fie alături de tine, cu care împărtășești aceleași principii și pentru care să fii recunoscător. Fii alături și de mine, abonează-te la acest blog.