Revelion fără Matthew McConaughey

N-am fost niciodată înfrigurată la gândul că vine Revelionul și trebuie să îl plănuiesc în amănunt, ca să fiu sigură că trec în noul an distrată la maxim.

Nu mi-am dorit să mă sui pe mese de bucurie c-a mai trecut un an și eu și toată lumea de pe lângă mine îmbătrânim. Mai ales că, de câțiva ani, de când oglinda mi-a devenit inamic 😂, că îmi dezvăluie obraznic șanțurile de la ochi și începuturile de gușă, sunt atentă și sufăr în sufletul meu rămas tânăr la fiecare zi care trece și mă duce frumos spre baston.

Deci nu-i motiv de sărbătoare, dom’ne. Bine, v-am mai zis eu cum e cu petrecerile la mine. Că nu-s de comitet și sparg orice party pe val cu nevoile mele de somn în pijamalele pufoase. Ce bine-a mai fost c-am dat peste un om care nu pune nici el prea mare preț pe revelion, ci pe Crăciun. Pe care l-am petrecut tot timpul cu familia extinsă. N-a trebuit să fac frumos în anii ăștia de relație (5 jumate de căsnicie), să pun pe mine toate ornamentele și să mor de somn cu ruju’ la gură la trecerea dintre ani.

În ultimii trei ani am petrecut Revelionul doar noi: mama, tata și copilul. Anul ăsta, pentru că Andrei a trebuit să plece pentru 2 luni și n-am putut fi împreună nici de Crăciun, nici de Revelion, am stat doar eu cu Matei. Am gătit cât pentru 3 (stați liniștiți, nu mai e nici urmă de mâncare, m-am ocupat personal 😂), am dansat pe Săniuța fuge și pe coloana sonoră de la Spiderman, am jucat domino cu piesele de Rumy și ne-a ținut companie Nick jr. La 00.00 am ieșit pe balcon să vedem artificiile și să urlăm în văzduhuri La mulți ani!, ne-am pupat și-mbrățișat cu declarații de dragoste pe viață, așa cum numai între o mamă și-un fiu de 5 ani jumătate pot exista și pe la 01.30 ne-am culcat cu rutina clasică : 2 povești citite și 4 pe dinafară.

Înainte de miezul nopții am sunat pe toată lumea (bunici, prieteni, rude) să urăm An Nou cu sănătate!. L-am epuizat pe micuț în așa hal că după 00.00 mi-a zis clar: eu nu mai zic nimănui la mulți ani, că m-am plictisit. Chiar și când a sorcovit, a doua zi, a zis la final, scurt „la anu’…”

Acum… Ce mi-ar fi plăcut mie să fac de Revelion… Păi, în afară de a fi pe-o insulă, la soare, cu Matthew McConaughey la dispoziție care să-mi facă vânt (în apă 😂) cu o frunză de palmier și să-mi aducă cocktailuri fără alcool la fiecare 5 minute, aș fi vrut să fim toți 3. Că m-a-ncercat tristețea și mi-am înghițit-o să n-o simtă copilul.

Mai important decât noaptea asta e ce-o să facem noi în anul ăsta nou și plin de necunoscut. Cât o să facem, cum, dar mai ales cum o să ne simțim.

La mulți și fără urme de-mbătrânire ani!

Aceste rânduri au fost scrise de Mirela Cretan, autoarea blogului Gălăgie’n Cap – Verzi și uscate.

Un gând despre „Revelion fără Matthew McConaughey

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.