Peripeții – Spre secția de votare din Rotterdam

Ieri, 9 noiembrie, am pornit toți trei la drum cu trenul spre Rotterdam cu scopul de a merge la vot. Cam două ore a durat călătoria. Din gara centrală am luat-o la pas prin oraș, bineînțeles cu gps-ul pornit al telefonului. Am admirat clădirile gigantice care fac notă discordantă de restul orașelor olandeze. Rotterdam este un oraș reconstruit, fiind distrus de bombardamentele din al doilea război mondial, deci și-a cam pierdut din farmecul tipic olandez. Chiar și așa, tot mai găsești câte-un canal peste care sunt construite mici poduri.

20191109_150945-01

Ținta noastră, înainte de a vota, a fost să vedem Podul Erasmus. Ne-am luat și câteva oliebollen – gogoși tradiționale olandeze (cele cu stafide sunt delicioase) – să fie excursia mai aromată. Mititelul obosise deja la jumătatea drumului și a început să întrebe o dată pe minut „Mami, cât mai e până ajungem la votare?” Știți voi, cei cu copii mici.

DSC_7731

DSC_7737

Iată că am ajuns și pe celebrul pod care mai este numit și Lebăda, datorită formei sale. În bătaia vântului puternic, am privit de-a lungul râului Maas. Apoi am dat peste acest restaurant de forma unor mingi de fotbal.

Ei bine, gps-ul ne-a consumat bateriile telefoanelor. Am scos din calcul să intrăm într-un restaurant pentru asta. Deși eram aproape de secția de votare, nu cunoșteam traseul și nici pe unde să o mai luăm, știam doar denumirea străzii. Am întrebat un om despre strada respectivă, dar multe indicații nu ne-a dat. Ne-am învârtit sperând că vom întâlni vreun român, dar fără succes. Am văzut un loc de joacă și ne-am îndreptat acolo că poate dăm peste vreo mămică româncă? Nu, parcul era închis, era parte a unei școli. Apoi, hop! Văd pe o clădire denumirea străzii pe care o căutam. Ce să zic!? Norocul a dat peste noi sau pur și simplu m-am lăsat ghidată de instinct. Acum când mă gândesc nici nu știu cum de-am ajuns acolo fără gps. 🙂 Și bineînțeles, chiar în clădirea respectivă era și secția de votare. În secția de votare ne-au întâmpinat niște oameni amabili, binevoitori și am avut impresia că pe noi ne așteptau (ca și cum ar fi știut că ne pierduserăm). Cred că 2 minute am petrecut acolo, totul a fost simplu și rapid. Acolo, pe hol, am mai stat o oră să ne încărcăm telefoanele. Am privit cum veneau românii relaxați la vot și am simțit că de data asta am fost respectați și apreciați.

Mă bucur că am reușit să-mi exercit dreptul de a vota și să-mi fac datoria de cetățean român și european. Știu că votul meu contează. Și al tău la fel. Al vecinului, al prietenului, al colegei, al șefului, al tuturor.

La întoarcere am luat tramvaiul în direcția opusă gării și ne-a întârziat drumul înapoi spre casă, în Vlissingen. Chiar și așa, am avut ocazia să admirăm Rotterdamul noaptea, printre leduri și luminițe. La 21:30 am ajuns acasă.

Doar atât vă mai spun: HAIDEȚI LA VOT!

DSC_7745-02

Fotografiile îmi aparțin.

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.